Ingrid Lambru despre ce-şi doreşte clientul de research

Invitatul săptămânii
Marketing Director @ Mercury Research

Marketing Director @ Mercury Research

Seria de interviuri Make Research Fun continuă cu Ingrid Lambru, marketing director la Mercury Research.

Ingrid face parte din echipa Mercury Research din 1997 şi are expertiză în zona de cercetare integrată, pentru clienţi din media, bunuri de larg consum şi retail, telecom sau auto. De asemenea, ea a fost responsabilă pentru coordonarea studiilor agenţiei în ţări precum Bulgaria, Serbia, Slovenia, Croaţia sau Rusia.

Care este sociologul preferat?

Lucrez în Mercury Research alături de sociologi talentaţi, încât sunt tentată să îi numesc acum pe colegii mei, Gabi Antonescu sau Ioan Simu.

Dar o să mă întorc la bazele sociologiei şi cred că sociologul meu preferat este Georg Simmel.  Într-un domeniu în care teoria trebuia să susţină că grupul reprezintă  mai mult decat suma părţilor, Georg Simmel  a fost primul care a zis că dimpotrivă, acesta nu e mai mult decât nivelul celui mai neputincios membru.  Sesizez mult umilinţa în această teorie, o valoare esenţială pentru fiinţa umană.

Care sunt produsele pe care le oferiţi?

Întotdeauna gândim produsele noastre pornind de la însăşi raţiunea pentru care clienţii ajung la noi. Împreună cu partenerii noştri, ne punem şi noi aceeaşi întrebare: ce este  nevoie să ştim/ să ştie clientul pentru a lua cele mai bune decizii. Abordarea noastră, care este de fapt misiunea noastră, este de a oferi produsele potrivite pentru fiecare nevoie de informaţie din procesul decizional de marketing. Astfel, soluţiile noastre de cercetare sunt orientate către a ajuta clienţii să cunoască piaţa în care activează, să optimizeze gama de produse şi servicii, să-şi îmbunătăţească procesele şi să comunice eficient. Pe scurt, oferim clienţilor posibilitatea de a lua cu încredere decizii informate, aspect pe care îl transmitem şi prin noul nostru slogan: confident decisions.

Care sunt top 3 cele mai întâlnite nevoi ale clienţilor?

Aş putea să le împart foarte similar cu unele dintre nevoile clasificate de Maslow:

  1. Nevoi fiziologice: cele  absolut necesare pentru supravieţuirea organizaţiei. În cercetarea de piaţă, acest lucru se traduce prin studiile de monitorizare, de tip satisfacţia consumatorului sau studiile de tracking, ce furnizează indicatori fără de care o organizaţie nu poate supravieţui.
  2. Nevoi de siguranţă: aici apar studiile de tip disaster-check. Cele mai multe sunt realizate în testarea de reclamă/comunicare, fie quick&dirty, prin focus grupuri, fie prin metodologii mai complexe cum este add+impact, un instrument de testare a comunicării ce poate fi aplicat în orice fază de dezvoltare a reclamei, de la story-board/animatics până la versiunea finală. Tot aici aş încadra şi studiile ce ţin de lansările de produs – de la testele de concept, produs, preţ, ambalaj până la studiile mai complexe care estimează cotele de piaţă ale unui produs nou.
  3. Nevoia de cunoaştere şi înţelegere: studiile strategice care ajută la dezvoltarea planului de marketing, şi unde abordarea noastră permite utilizarea rezultatului ca instrument de management în acţiunile viitoare de marketing, fie tactice, fie strategice.

Aţi efectuat un studiu de anvergură mai mare, capabil să contureze structura socială a României? Spre exemplu cum face Institutul Sinus Milleus în Germania?

Suntem mândri că am adus în România primul studiu de tip single-source, care permitea segmentarea generală a societăţii într-un mod foarte similar cu cel de la Sinus Institut. Este vorba de TGI, care a contribuit mult la educaţia pieţei româneşti de publicitate despre beneficiile cercetării. Ne bucurăm că şi la peste 6 ani de când am încetat să mai furnizăm date în România, TGI este încă menţionat, de multe ori cu dorinţa expresă de  a-l relansa, care vine dintr-un gol neacoperit încă de nicio cercetare de anvergură similară.

Ce presupune ca un eventual Sinus românesc să fie un bun public, accesibil tuturor?

Sunt 3 condiţii importante: prima este cea de imparţialitate – studiul trebuie efectuat de o agenţie de cercetare profesionistă, care să garanteze obiectivitatea informaţiei rezultate. A doua condiţie importantă este cea de experienţă, e nevoie de o agenţie cu experienţă în cercetarea consumatorilor. Şi nu în ultimul rând, e nevoie de un commitment al celor care folosesc informaţia de a susţine şi finanţa acest exerciţiu amplu şi costisitor.

Care este proiectul care v-a dat cea mai mare satisfacţie profesională?

În general, studiile de piaţă îţi oferă o deschidere a orizonturilor şi o mai bună cunoaştere a celorlalţi, dar şi de sine, încât este dificil să nu le îndrăgeşti pe toate. Îmi este greu să aleg, însă îmi amintesc de un studiu foarte complex, care m-a trimis chiar în inima Siberiei. A fost un proiect greu, într-o realitate geografică dură, pe care nu ai cum s-o înţelegi dacă nu o cunoşti îndeaproape. Mi-au fost încercate limitele atât profesionale, cât şi personale, şi este plăcut să observi că poţi să faci mult mai mult decât crezi că eşti capabil.  Amprenta asupra mea a fost definitivă şi o preţuiesc nespus şi pentru că am ajuns să înţeleg mai bine diferenţele dintre oameni, dar şi apropierile care sunt enorme, indiferent de unde ne aflăm sau ce facem.

Răspunsuri