PRbeta 2013 – singura conferinţă regională de comunicare online din ţară

Invitatul săptămânii

A treia ediţie a PRbeta a fost organizată de Oltea Zambori şi Cristina Putan în perioada 16-17 mai 2013, în municipiul Timişoara. Despre cum s-a desfăşurat singura conferinţă regională de comunicare online din ţară ne va povesti Oltea Zambori în cele ce urmează.

De ce faceţi PRbeta? De ce la Timişoara şi nu în altă parte?

Şi eu şi Cristina (Putan, parteneră de PRbeta) locuim în Timişoara şi orice lucru se face mai bine acasă decât în altă parte. Facem conferinţa dintr-o nevoie pe care am sesizat-o de-a lungul anilor, în desele discuţii dintre noi. Inevitabil, ne trezeam plângându-ne de abordările oamenilor de PR din diverse companii sau de lipsa totală a unor departamente de comunicare (sau a unor campanii coerente de comunicare) din firme mai mici. Toată lumea făcea Social Media şi noi ne întrebam de ce nu se înţelege că PR-ul sau comunicarea înseamnă mai mult decât “avem şi noi o pagină de Facebook, deci comunicăm”. Lipsa aceasta de înţelegere părea mai pregnantă în vestul ţării şi centrul ţării. În Bucureşti lucrurile se înţeleg altfel, aşa că ne-am hotărât să aducem aici cei mai buni oameni de comunicare de la care am putea învăţa cu toţii.

Eşti blogger “de voie” şi om de PR “de nevoie”, după cum spui pe nebuloasa.ro. Cum adică?

Adică meseria m-a ales pe mine, nu eu pe ea. Eu am un trecut de om de vânzări şi mi-am ales dintotdeauna nişte domenii destul de dificile (de exemplu, în ultimii mei ani de angajat m-am ocupat de vânzarea de aparatură industrială). Primul meu refugiu şi loc de refulare a fost blogul pe care l-am început în 2008. Îmi plăcea foarte mult să-mi aşez acolo gândurile, trăirile, felul în care vedeam eu viaţa destul de agitată pe care o trăiam. Iubeam şi iubesc şi acum scrisul pe blog, mă relaxează şi a rămas locul meu de refugiu.

Am început să fac PR dintr-o mare întâmplare, mai mult implicată de Cristina în proiectele pe care ea le derula. Dintr-odată, contractele pe care le aveam ca PR acopereau cea mai mare parte din necesarul traiului zilnic, deşi nu pot să spun că eram foarte încântată de ceea ce făceam, însă îmi plăcea mult că aveam ocazia să cunosc mulţi oameni foarte interesanţi şi cu poveşti frumoase. Abia apoi m-am hotărât că vreau să fac comunicare, să gândesc campanii mari şi să mă implic, în mod special, în comunicarea culturală. Mai fac şi PR, dar doar atunci când trebuie, mă regăsesc mai mult în postura de a coordona proiecte de comunicare.

Împreună cu Cristina, partenera ta, sunteţi la a treia ediţie. Ceva poveşti interesante din trecut? Aţi învăţat ceva important în ediţiile astea?

Am ajuns doar la a treia ediţie, dar mie mi se pare că am făcut cel puţin 10 ediţii până acum. E foarte multă muncă în spatele organizării unei asemenea conferinţe, iar prima ediţie am făcut-o doar noi două (cu ceva ajutor de la prieteni). Am avut două voluntare în ziua participării, ca să ne ajute la împărţirea de badge-uri şi mape. Îmi amintesc că în ziua dinaintea evenimentului, ne-am întâlnit cu voluntarele şi nu ştiam ce să le spunem, care ar trebui să fie atribuţiile lor. În loc să le lăsăm să ne ajute, noi am continuat să facem tot ce era nevoie, doar pentru că aşa ne obişnuiserăm. A fost o primă ediţie plină de greşeli: speakerii nu aveau apă pe masă, n-am ştiut cum să punem partenerii în valoare prin bannerele puse în sală, n-am ştiut să ne vindem biletele foarte bine, am greşit comenzile pentru prânz şi coffee break-uri, însă ceea ce ne-a făcut să continuăm au fost mulţumirile celor prezenţi, bucuria pe care am văzut-o în ochii lor.Unul dintre invitaţii de atunci (Victor Kapra) ne-a spus poate cel mai motivant lucru, ceva de care sigur aveam nevoie: “Să nu vă descurajaţi. Continuaţi să faceţi conferinţa, oricât de greu v-ar fi, pentru că aţi început aici un lucru extraordinar.”

Am învăţat foarte multe în aceşti doi ani şi trei ediţii de PRbeta. În primul rând, am învăţat că trebuie să fim unite şi să mergem mai departe orice ar fi. Că nu trebuie să ne descurajăm în faţa unui refuz şi că întotdeauna vom găsi susţinători dacă vom crede din tot sufletul în ceea ce facem. Ne-am dat seama că noi avem puterea de a schimba un pic din viitorul meseriei de comunicator şi că putem oferi unor oameni şanse reale de a învăţa şi a aplica tot ceea ce învată la un job în comunicare, plătit ca atare, cu responsabilităţi şi satisfacţii, mai ales pentru studenţii care aleg această meserie.

Cine vă ajută cel mai mult cu PR Beta? Sau sunteţi doar voi două?

Niciodată n-am fost complet singure, chiar dacă noi am făcut cea mai mare parte din muncă. Prietenii noştri ne-au fost alături, fiecare în felul lui. Logo-ul ne-a fost făcut de Oana Zăinescu, iar un alt prieten ne-a ajutat la design-ul primului site şi implementarea sistemului de plată online. Începând de anul trecut, avem suport tehnic de la The 4th Floor din Oradea şi încă cinci voluntari permanenţi (Roxana, Laura, Alina, Iulian şi Marga). Avem parte de foarte mult sprijin, partenerii noştri se implică activ în organizarea conferinţei, vin cu sugestii, ne sfătuim în privinţa subiectelor pe care le dorim abordate în timpul prezentărilor, sunt acolo cu o vorba bună şi cred că nu greşesc când spun că PRbeta a fost gândit de noi, dar fiecare participant sau partener a avut rolul lui foarte important ca fiecare ediţie să fie mai bună decât precedenta.

IMG_7007

Aveţi feedback de la participanţi? Cum a fost anul ăsta, cine a avut cel mai apreciat workshop?

Încă n-avem un feedback scris (urmează să trimitem formularele către participanţi începând de marţi, 21 mai), însă reacţiile au fost pozitive. Fiecare dintre trainerii de la workshop-uri ne-au spus că au primit e-mail-uri post eveniment, de la participanţi, ceea ce înseamnă că informaţiile prezentate au fost apreciate. Ca de obicei, informaţiile Monicăi Jitariuc au fost primite cu mult entuziasm. Workshop-ul lui Dragoş Alexa a fost foarte util celor interesaţi de branding, iar Alex Ciucă a făcut o mare surpriză participanţilor, oferindu-le o scurtă analiză a afacerii pe care au reprezentat-o. De la participanţii la workshop-ul lui Cristian Ignat ştiu că s-au lăsat convinşi de beneficiile marketingului afiliat, Victor Kapra a lămurit multe dintre întrebările celor care doreau să ştie ce înseamnă pentru un om de comunicare să aibă o relaţie sănătoasă cu media, iar Alex Negrea a avut parte de foarte multe întrebări în timpul cursului.

Ce sfaturi ai da unuia mai tânăr ca tine, care se apucă acum de evenimente?

Of, Doamne, ce greu. Eu nu mă prea pricep la dat sfaturi, niciodată n-am ştiut să fac asta. Cred că e foarte important ca, înainte să te apuci de făcut evenimente, să participi la cât mai multe, cu ochii deschişi bine şi urechile ciulite. Organizarea de evenimente nu implică doar o foarte bună structură de eveniment, ci şi cunoaşterea a cât mai mulţi oameni. Pentru mine e important să ştiu că, dacă ceva merge rău, am în jurul meu oameni care înţeleg că nimic nu e perfect şi că suntem supuşi greşelii.

Un organizator de evenimente trebuie să-şi cunoască foarte bine produsul şi să creadă în el exact atunci când nimeni nu crede. Doar pasiunea şi implicarea totală pot convinge sponsorii că trebuie să se alăture şi să susţină ceva ce e la început. De asemenea, să fie pregătit să piardă nişte bani şi să nu-şi facă socotelile cu plus. Însă perseverenţa şi lucrul bine făcut or să aducă şi satisfacţii materiale, pe lângă cele sufleteşti.

De ce o conferinţă de PR şi nu una de marketing? Am văzut multe companii şi oameni interesaţi de mai mult de atât, la PR Beta.

Am ales să facem lucrurile pas cu pas şi să începem cu ceva la care ne pricepem. Nici noi nu ne-am dat seama că pe piaţa de marketing din zonă există o reală lipsă de informaţie, am văzut asta odată cu a treia ediţie de PRbeta. De fapt, panelul cu “publicitarii”, introdus în premieră anul acesta, a fost un test menit să ne arate dacă avem doritori de informaţii de acest fel. E foarte posibil să mai adăugăm o conferinţă în portofoliu, dar asta doar după ce ne regrupam şi analizăm serios dacă avem resursele necesare pentru a face asta. Creşterea participării la conferinţă, avalanşa de cereri pentru workshop-uri, în general tot ce s-a întâmplat anul acesta ne-a luat puţin prin surprindere şi va trebui să facem un plan foarte strict în ceea ce priveşte viitoarele evenimente.

Ce vă lipseşte să fiţi o conferinţă naţională, sau chiar regională, foarte puternică?

O conferinţă regională e în plan. Pentru noi a fost important să învăţăm din fiecare ediţie, să ne organizăm de fiecare dată tot mai bine. Suntem în plin proces de mărire a echipei pentru că echipa ne lipseşte în acest moment. Avem o bază pe care putem clădi, voluntarii noştri sunt pe drumul de a deveni angajaţi permanenţi. Pe de altă parte, amândouă stăm destul de rău la capitolul “să delegăm din responsabilităţi”, iar ăsta e un lucru serios care ne împiedică să planificăm mai bine, ne pierdem în lucrurile mici. Sperăm, însă, ca în maximum doi ani să mai facem o mini-revoluţie la Timişoara, în ceea ce priveşte evenimentele dedicate PR-ului şi comunicării.

Răspunsuri