Invitatul Saptamanii: Dumitru Popescu

Invitatul săptămânii

Dumitru Popescu este liderul fantasticului proiect romanesc ARCA, Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica. Este vorbitor frecvent in spatiul public, acolo unde isi marturiseste cu pasiune visul si realizarile. Care nu sunt putine. Fiindca dincolo de toate astea este un personaj rezervat, ne-am luat inima in dinti si i-am propus un interviu mai lejer, a la Fishington Post.

Domnule Popescu, de unde veniti si incotro va duceti?

Vin de pe Pamant, ca noi toti şi vreau sa ma duc in Cosmos. Cu conditia sa ma şi intorc. Serios acum, in 1999, impreuna cu un grup de studenti ai Facultatii de Inginerie Aerospatiala am infiintat ARCA, organizatie aerospatiala non profit, din dorinta de a creste nivelul scazut al activitatilor spatiale din Romania. Ne aflam in momentul, cand ARCA se pregateste sa ridice de la sol primul suspersonic romanesc IAR-111 Excelsior si sa lanseze in spatiu racheta orbitala Haas II.

Ce ati realizat, concret, pana acum, pentru cei ce nu va cunosc prea bine activitatea?

  • Racheta Demonstrator 2B, echipata cu primul motor din lume din materiale compozite, reutilizabil, a fost lansata, cu succes, la data de 9 Septembrie 2004, din Poligonul Fortelor Aeriene de la Capu Midia. Aceasta a fost prima racheta 100% romaneasca civila.
  • Sistemul Stabilo care a executat doua zboruri pana in prezent. Misiunea 1, lansata la o altitudine de 14.700 m, in stratosfera si Misiunea 2 lansata in 2007 la o altitudine de 12.000 m, deasupra Marii Negre.
  • Racheta suborbitala Helen 2, demonstrator tehnologic pentru competitia Google Lunar X Prize, lansata, cu succes, la 1 octombrie, 2010, din largul Marii Negre, in cadrul Misiunii 4B si care a atins altitudinea de 40 km.
  • Haas II este o racheta spatiala in trei trepte pentru competitia de 30 milioane $ Google Lunar X Prize. Principalul obiectiv al programului este lansarea sondei lunare European Lunar Explorer si castigarea competitiei.
  • Pentru transportul rachetei Haas II la altitudinea de lansare, ARCA dezvolta avionul supersonic de transport IAR-111 Excelsior. IAR-111 va deveni primul avion supersonic romanesc si va fi utilizat si pentru dezvoltarea tehnologiilor pentru turismul spatial. In septembrie 2011, a fost testata in zbor cabina supersonicului, urmarindu-se recuperarea acesteia prin parasutare si acceleratiile la impactul cu apa, in cadrul Misiunii 6.

Desi ARCA e un proiect ce aduce Romaniei ceva expunere si reputatie, el e un proiect in totalitate privat. Ati refuzat sa lucrati cu institutiile statului roman sau au refuzat ele sa lucreze cu ARCA?

Şi una şi alta. Initial am dorit sa colaboram cu organizatiile de profil ale statului, dar oamenii de acolo sunt preocupati mai mult de alte lucruri, decat de activitatile pentru care sunt platiti. In plus organizatiile de profil finantate de la buget desfaşoara proiecte mici (n.n.). ARCA gandeşte mare. Hai sa spunem ca a fost o nepotrivire de caracter.

Cine sau ce va incurajeaza in serile in care lucrurile se blocheaza sau merg prost?

Sotia şi capacitatea noastra de a nu spune niciodata nu. Eu nu ştiu ce inseamna asta. Pentru mine exista doar da şi atat. De foarte putine ori in viata m-am retras. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa te retragi atunci cand este cazul.

Care credeti ca sunt calitatile unui om care vrea sa schimbe lumea? Va considerati un astfel de om?

Nu ştiu daca am profilul unui om care vrea sa schimbe lumea, dar ştiu ca imi aduc contributia la naşterea industriei spatiale private la nivel mondial. Daca asta va schimba lumea, ramane de vazut.

“Oamenii de la ARCA sunt exploratori, sunt vizionari, vor sa progreseze şi sa se dezvolte.”

Ce se intampla in visele dumneavoastra roz?

Visele mele roz tin foarte putin, pentru ca dupa aceea trebuie sa le pun in practica, iar rozul nu mai e aşa de roz. Munca nu e roz.

Cum sunt romanii? Sunteti multumit de ei?

Suntem un popor care işi face autocritica zilnic, care işi pune cenuşa in cap, care işi recunoaşte defectele cu foarte mare dezinvoltura, dar care nu face absolut nimic ca sa le indrepte. Nu pot sa fiu multumit sau nemultumit de romani. Ar insemna sa fiu undeva, in afara şi sa ma uit de sus la romani. Eu sint in mijlocul lor. Formam un tot. Suntem aşa cum suntem…

Aveti vreun sfat pentru cei mai mici dintre noi, care acum isi cauta drumul?

V-as recomanda ceea a ne-a recomandat noua, o colega de la ARCA: “Nu incetati sa luptati pentru visele voastre, oricat de nebunesti par ele pentru ceilalti.”

Intr-un limbaj mai de marketing, care e consumatorul visului dumneavoastra? Cui va adresati si cu ce mesaj?

Consumatorii visului nostru sunt cei care se regasesc in ceea ce facem. In spiritul de aventura, in dorinta de a aduce viitorul aproape, acum şi aici. Sunt visatorii, cei care au sperante, cei carora le place sa traiasca pe viu istoria.

Ce va preocupa, concret, zilele astea?

Zilele acestea lucram la definitivarea Programului Spatial al Romaniei pe 15 ani, un program care ne va face sa privim cu incredere in viitor mai mult ca niciodata. Lucram şi la realizarea motorului Executor, inima intregului nostru program spatial.

[La final, cateva intrebari tehnice, din partea unora dintre colegii nostri care va urmaresc indeaproape.]

De ce un avion (nou)? Nu se putea lansa de pe un avion de inalta atitudine existent?

In lume sunt doar cateva modele de avion care sa poata zbura la altitudinea şi viteza dorita de noi. Acestea sunt in SUA şi Federatia Rusa. Este foarte greu sa ai acces la ele. Pe de alta parte, chiar daca am avea acces la ele, care ar mai fi progresul? Oamenii de la ARCA sunt exploratori, sunt vizionari, vor sa progreseze şi sa se dezvolte. De pe urma acestui progres se naşte şi progresul tarii. Nu vreau sa inchiriez. Nu vreau sa fiu user. Vreau sa fiu creator.

De ce un avion care decoleaza de pe apa? Recordul de viteza pe apa este cunoscut pentru numarul mare de fatalitati cauzate, din cauza suprafetei dinamice. Plus necesitatea de a avea flotoare hidrodinamice pe un avion care trebuie sa sparga viteza sunetului.

Ca masura de siguranta. In Romania, nu exista spatii terestre nelocuite suficient de mari, care sa permita lansarea unui avion cu motor racheta sau a unui vehicul spatial. Marea Neagra este singurul spatiu, care poate permite decolari de vehicule spatiale. Marea Neagra este propriul nostru Deşert Mojave. Prezenta flotoarelor este compensata de un motor foarte puternic ceea ce ajuta mult o forma aerodinamica mai putin favorabila. Mai mult profilul de zbor al avionului este realizat in aşa fel incat viteza cea mai mare sa se obtina la altitudini mari, pentru obtinerea unei presiuni dinamice cat mai mici pe structura.

De ce IAR 111?

IAR este unul dintre cele mai vechi branduri de aviatie din lume. Cand am primit vestea ca Fabrica IAR Braşov şi-a dat acordul pentru ca 111 sa poarte numele IAR, nu va ascund ca am plans de fericire. Este cea mai mare onoare care o poate avea un constructor de aeronave de oriunde din lume. Sa lucrezi la un IAR este la fel ca şi cum ai lucra, la un MiG, Suhoi, sau Tupolev. IAR-111 face deja parte din istoria aviatiei mondiale.

IAR 111 seamana putin cu YF-23 si SpaceShipOne. Configuratia fara directie nu este instabila?

Aveti dreptate in ceea ce priveşte aseamanarea cu YF-23 şi SpaceShipOne. Nu va putem spune insa de ce s-a adoptat aceasta solutie. In schimb solutia cu stabilizator in V s-a adoptat din motive de operare. Decoland de pe apa, un ampenaj orizontal ar fi fost periculos in momentul bracarii deoarece exista posibilitatea de a intra cu varful in apa. Solutia stabilizatorului in V a rezolvat problema. La X-32 aceasta solutie s-a dovedit poate nepotrivita pentru ca acesta era un avion instabil din constructie, iar absenta suprafetelor orizontale s-a resimtit in compensarea instabilitatii. IAR-111 este stabil din constructie, iar simularile CFD [Computational Fluid Dynamics - dinamica computerizata a fluidelor] si testele pe machete nu au aratat probleme.

Nu ar fi fost mai avantajoasa o aripa in delta?

Aripa delta a fost analizata. Chiar şi noi am prezentat un film cu evolutia programului 111. A fost abandonata din cauza imposibilitatii de a plasa flapsuri. O aripa delta “simpla” nu poate avea flapsuri. Lipsa flapsurilor ar fi facut decolarea cu sarcina mare destul de dificila.

Răspunsuri

  • http://twitter.com/sorintranca sorin tranca

    Vlad, o sa te rog sa-ti argumentezi pozitia si sa aduci ceva probe in sprijinul celor afirmate, altfel va trebui sa te blocam si aici. Te asteptam pana la ora 1. Multumesc frumos.