Invitatul saptamanii: Alec Balasescu. Despre sex, satul global si antropologii din agentiile de publicitate.

Invitatul săptămânii

Antropolog, fin cercetator al alteritatii si speaker la diferite evenimente (cum ar fi RoInteresting), Alec Balasescu a acceptat sa ne raspunda la niste intrebari putin mai intime despre publicitate si obiceiul acesteia de a se folosi de sex. Avizi de raspunsuri delicioase, am insistat sa trecem un pic si prin satul global si  noile medii de comunicare, sfarsind, indirect, si prin Turcia, caci de acolo am primit raspunsurile pe care le cautam.

Alec Balasescu. Cine, ce, cum, unde si, mai ales, de ce?

Al drumului, definit de drum. Explorarea si imersiunea (pana la asimilare, daca este posibil) in culturi diferite (Franta, US, Iran, Bahrain, acum Turcia). Curiozitatea impinsa la extrem, fascinatia fata de modul complex de manifestare a naturii umane si in acelasi timp iubirea pentru universalul din ea. Toate acestea profesionalizate in antropologie, pe care o vad ca metoda si nu ca scop in sine.

Relatia cu ecranul si apropierea fata de acest obiect pe care touch-screenul a adus-o la incorporare se reflecta si in relatia cu brandul. Daca ii pot manipula mesajul / logo-ul sau numele cu buricele degetelor din prima este ca si cum as atinge direct corpul marcii. Si asta e excitant.

Este publicitatea o oglinda a societatii?

Poate fi, daca este citita cu rabdare si dincolo de ceea ce vinde. Important este cum vinde si care sunt ideal tipurile de consumatori acolo, cum sunt ei portretizati etc. As spune ca de multe ori este o oglinda aspirationala – nu fidela. Ea creeaza si vinde dorinte, identitati pe care ni le-am dori ale noastre, povesti.

Unde se situeaza consumatorul in relatia cu brandurile atunci cand ne referim strictamente la mediul online?

In fata ecranului. :) . Cred ca nu putem separa mediile in analiza relatiei marcii cu clientul. Remarca de inceput nu este gratuita. Daca mediul este mesajul, primul contact cu marca este dependent si de calea prin care acesta s-a facut.  Relatia cu ecranul si apropierea fata de acest obiect pe care touch-screenul a adus-o la incorporare se reflecta si in relatia cu brandul. Daca ii pot manipula mesajul / logo-ul sau numele cu buricele degetelor din prima este ca si cum as atinge direct corpul marcii. Si asta e excitant.

[Sexul va vinde] pana vom incepe sa ne inmultim prin diviziune celulara.

Sexul vinde. Pana cand?

Pana vom incepe sa ne inmultim prin diviziune celulara. Atunci imagini sublimate ale divizarii nucleotidelor vor vinde mai bine. Desi constient asociem sexul cu placerea, tragaciul inconstient este reproducerea …

Cateva exemple de campanii care se folosesc de sex in mod inteligent.

Aubade cu regulile de seductie, acum vreo 10 ani. Gilette cu seria 3 – foarte self-conscious ca sa zic asa. Si Durex au avut unele interesante cu grafitti-uri. Un exemplu de utilizare a sexului reprimat (dupa parerea mea mai putin inteligent) este Vodafone cu “ne cuplam” care de fapt creeaza distanta, nu apropiere.

Este sexul un instrument al cunoasterii?

Da. Si generator al neintelegilor care, speculate corect, pot da un umor sanatos.

Suntem putin pretentiosi, putin mai putin inventivi decat ne place sa credem (fara curajul de a inova), insa foarte buni followeri.

Satul global. Cat mai avem pana acolo?

Ne indepartam pe zi ce trece. E vorba de numere. Luna trecuta, octombrie, am ajuns la 7 miliarde. Restul e metafora… Sat global, comunitate internationala etc. Intram in post-umanitate, satul devine irelevant.

Cum sa faci pe cineva sa isi doreasca un obiect sau o marca atat de mult incat sa o ia cu el in mormant? Asta ar fi o marca de succes si un antropolog bun poate ajuta la acest succes.

Una dintre specializarile tale este antropomoda (n.b – moda ca instrument al antropologiei). Cum stam noi, romanii, la capitolul imbracaminte?

Antropomoda – e un termen inventat de Iulian Comanescu pentru fostul meu blog, dar e simpatic cum il definesti. Acum, eu nu cred ca exista “noi, romanii”. Dar daca ne referim la populatia urbana care urmareste sau creeaza moda, cred ca suntem putin pretentiosi, putin mai putin inventivi decat ne place sa credem (fara curajul de a inova), insa foarte buni followeri. Cu alte cuvinte, suntem fashion victims mai degraba decat fashion creators.

Ce rol ar juca un antropolog intr-o agentie de publicitate?

Depinde de strategia agentiei si de antropolog. Cum spuneam, publicitatea vinde povesti, insa povestile cu priza la public sunt de fapt mituri culturale sub alte forme.  Publicitatea le poate pune de exemplu intr-o forma atractiva, insa antropologul le-ar putea identifica si eventual traduce in limbajul publicitatii. Apoi, exista specializari in ceea ce se numeste identificarea “semnalelor slabe”, a tendintelor ce pot deveni dominante in doi, cinci sau zece ani. Antropologii sunt oameni de teren, cu o metoda in observarea fenomenelor culturale dar si a raporturilor oamenilor cu obiectele si materialitatea lor.  De exemplu, in anumite parti din Indonezia oamenii se inmormanteaza cu telefonul lor mobil sau macar cu o copie a telefonului preferat. Intrebarea e de ce? Si apoi, cum sa faci pe cineva sa isi doreasca un obiect sau o marca atat de mult incat sa o ia cu el in mormant? Asta ar fi o marca de succes si un antropolog bun poate ajuta la acest succes.

O declaratie pentru cititorii tai & ai nostri.

 

Răspunsuri

  • andreea

    suntem cu ochii pe alex. mereu! :)

  • Dracugol

    nota 4 la dictare. “inopinate”, nu “inopinante”…Eu, una, am ales deja..instinctual!…si era bun si un “va” inainte de multumesc…

  • Valentin67

    pt cocoeuroi dl Balasescu se va prostitua intelectual cu Marga?la Ministerul Culturii a dat doar cateva milioane fara licitatie unor firme prietene:)).Conteaza pila domne nu gramatica, cui foloseste?