Educatie: Cine nu citeste, e prost?

Consumator Invitatul săptămânii

Cuvintele de mai sus, dar in forma unei asertiuni, nu in cea a unei interogatii, alcatuiesc un slogan promovat de simpaticul Radio Guerilla. Ma gindesc ca in mintea multor oameni cu scoala si aplecare catre lectura apare intrebarea urmatoare: “daca am (atat de multa) carte, de ce nu am parte?”.

Sursa foto

Ar fi interesant sa ne gindim cand a aparut aceasta idee, ca cel care are “carte” este favorizat din punct de vedere al statutului social. Ca sa intelegeti mai bine, ginditi-va cata scoala au parintii d-voastra, apoi cata scoala au facut parintii lor. Daca genograma dumneavoastra nu este cu blazon, sunt sanse foarte mari sa discutam despre un numar de clase care nu il depaseste pe cel al degetelor de la mana pe care o folositi sa rasfoiti cartea preferata.

Intre timp scoala a devenit obligatorie. Alfabetizarea nu mai este un privilegiu, dar nici scoala nu mai constituie o garantie a alfabetizarii, iar in acest moment suntem in situatia bizara in care facultatea in sine este lipsita de valoare, daca nu este dublata de un master&ceva experienta practica si/pile, si in multe cazuri nici toate acestea nu sunt suficiente pentru ca “the graduate” sa beneficieze de un loc de munca “decent”.

Pe de alta parte, putem observa ca munca calificata si chiar cea semicalificata permite obtinerea de venituri mai mari decat cele obtinute de majoritatea persoanelor cu studii superioare, ceea ce face ca acestea din urma sa fie derutate si, nu de putine ori, frustrate.

Emotii negative nu lipsite de fundament, in conditiile in care o buna parte din viata adultii de referinta le-au garantat ca cei care au caiete fara urechi de magar, scriu frumos, nu iau note proaste, merg la olimpiada, cercul de matematica/chimie/literatura samd, sunt cei care vor “mosteni” privilegiile sociale de top, iar practica infirma acest lucru pentru cei mai multi dintre acestia. Asa ca in prezent acest “ai carte, ai parte” pare mai degraba lipsit de valoare adaptativa pentru individ si efectele acestui mod de gandire, respectiv al politicilor sociale care i se datoreaza, se dovedesc mai degraba ciudate: investim mult timp si resurse semnificative in educatie, dar cantitatea mare de “specialisti” (citez aici un tanar care se plangea ca la terminarea facultatii ei, specialistii, nu au posibilitatea sa se angajeze..) aduce foarte putina valoare lumii in care traim.

Eu, unul, as prefera sa avem mai multi zugravi, agricultori, instalatori, tamplari samd care sa-si cunoasca bine meseria, sa cistige, respectiv sa plateasca impozite din exercitarea acesteia, si nu in ultimul rand sa ofere servicii si produse de calitate. In schimb, avem soferi de taxi si coafeze cu studii (post) universitare sau absolventi de conservator care ne monteaza caloriferele.

Opinia mea este ca un numar mai mic de studenti, si mai ales profesori, ar fi o premisa favorabila pentru ca facultatile sa devina reale incubatoare pentru viitori profesionisti, si nu fabrici de co(py-paste-)ntopisti cu pretentii de intelectuali.

In concluzie, “Cine nu citeste, e prost” imi apare mai degraba un mod eficient de a convinge intelectualii sa asculte mai mult radio (Guerilla, evident), decit un indemn pentru functionarele de la posta de a citi (si) mai mult Coelho, sau pentru durii galeriilor de fotbal de a lua din micul altar improvizat pe televizor volumul cu nr 1724 publicat de Paunescu.

Voi incheia in maniera Disney, cu presupunerea ca ascultatorii acestui post de radio, dupa o zi de truda in aerul (re)conditionat al multinationalelor, o ora de coaching/tae-bo, o bere belgiana revoltator de scumpa fabricata de calugari flamanzi si o repriza scurta de Facebook, vor lasa in parasire pc-ul, respectiv acest material, pentru a se rasfata cu cateva pagini de Julian Barnes sau Salman Rushdie. Pentru ca ei constituie majoritatea minoritatii care poate demonstra ca “Cine citeste nu este un fraier”. Si avem mare nevoie de asta…

Mircea Dragu este coordonator al sectiei de karate de la Universitatea Timisoara, iar din 2001 lucreaza in diverse ONG-uri ca psiholog. Este singurul specialist din vestul tarii care consiliaza persoanele care cer azil politic in Romania.


Răspunsuri

  • The Sturmdrang Institute

    Consultati va rugam, la pachet, si post-ul http://www.fishingtonpost.ro/2010/10/3217-te-consumi-prin-biblioteci/

    Multe succesuri!

  • salahhe

    Suntem in capitalism, lumea noastra sta sub semnul banului. Nu poti reduce numarul de studenti pentru ca ar insemna mai putini cotizanti la buget. Buba este ca nu se face nicio deosebire intre cei care si-au castigat o pozitie intre cei 10 cei mai buni si restul 100 care practic isi cumpara o diploma de la stat.
    Daca cei mai buni ar primi un titlu, o particula, pe care nu si-ar putea-o cumpara si care ar atarna in CV, acela ar fi un stimul eficient. Insa ce spun eu aici seamana a utopie.