Pt consumatorii de presa si pt cei ce le consuma nervii (via Decat o Revista)

Branding Comunicare Consumator

Daca si voua vi s-a pus pata pe “Tatal copilului nascut de fetita de 10 ani este varul ei de 13 ani” si “Botezatu a raspuns deschis: sunt ciudat!“, cititi si dati mai departe.

Acum cateva zile am dat la adresa http://lecturi.tumblr.com/ peste o “lista de lecturi suplimentare pentru jurnalisti”. Mai mult decat necesara, cred cercetatorii Institutului Sturmdrang, care considera ca deprofesionalizarea presei este una din marile catastrofe ale Romaniei actuale.

“Scriitură minunată, documentare impecabilă, resurse care ne fac jurnalişti mai buni. Antidot pentru lene şi blazare de la oamenii care fac Decât o Revistă.” spune descriptorul paginii de tumblr unde am gasit, intr-adevar, niste materiale prima-ntai. Iata 2 exemple, insa mergeti la pagina, unde veti gasi mult mai multe:

(Waiting for death, alone and unafraid) Thomas Curwen, editor la Los Angeles Times, a vrut să scrie despre sinucidere. A făcut voluntariat la un helpline pentru sinucigaşi, sperând să găsească o poveste prin care să arate drama acestei probleme de sănătate mintală. După o vreme, şi-a dat seama că povestea era chiar în faţa lui: omul care înfiinţase serviciile de urgenţă pentru sinucigaşi în California era pe moarte.

(The End of Men) Textul de mai jos, al Hannei Rosin (care a mai scris pentru The Atlantic un articol extraordinar, A Boy’s Life, finalist la premiile pentru feature ale American Society of Magazine Editors în 2009), propune o teză aparent controversată: criza/recesiunea economică a accentuat inegalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în Statele Unite. Nu însă în direcţia dictată de mii de ani de patriarhat.

Fara comentarii in plus, multumim Cristi Lupsa si Decat o Revista si tineti-o tot asa. Bonus, un post de pe Typejockeys, unde Michael Hochleitner prezinta proiectul romanesc si-l mentioneaza elogios pe Ray Bobar pt folosirea fontului Ingeborg – al carui autor este – in constructia revistei.

Răspunsuri