Fotbalul si societatea

Consumator

Nick Hornby spunea in cartea lui, “Fever Pitch”, ca fotbalul este cea mai fidela oglinda a societatii in care traim. Faptele ca stadionul e, posibil, singurul loc in care omul isi poate elibera in libertate toate frustrarile existente si ca jocul-rege ii si ofera conditiile pentru aceasta, prin excelenta simulare a unui razboi intre doua tabere inamice, sunt numai doua dintre argumentele solide care-i sustin afirmatia. Una care pare a sta in picioare in orice tara in care fotbalul este cel mai popular sport.

Ce se intampla in Romania, va intrebati? Care este reactia maselor la fenomenul celui mai iubit sport al lor? Cum poate traduce asta imaginea societatii noastre actuale? Ieri seara am facut un experiment. Si nu, de data asta nu am fost pe stadion, ci am apelat la cel mai asemanator loc cu stadionul, din punctul de vedere al libertatii morale si consensuale de exprimare: Internetul.

Iar ca modalitate de cercetare, am cautat unul din cel mai citite articole de ieri aparute in ProSport, publicatia sportiva care isi lasa cititorii sa isi exprime opiniile aproape fara moderare. Primele 100 de comentarii au fost impartite in 3 categorii:

  • on-topic: mesaje la subiect pentru articol si relevante sau cvasirelevante pentru discutie;
  • injuraturi si mistouri: mesaje care, catalizate de rivalitatile prost intelese, fac referire la fel de fel de origini si obiceiuri sexuale;
  • spam: reclame postate la gramada despre site-uri de stream online, modalitati de a face bani pe net, lantisoare norocoase din India etc.

Castigatoare au iesit injuraturile, cu un zdrobitor numar de 58 de optiuni, urmate de spam, cu 22 dintre ele si, abia ultimele, cele on-topic, cu numai 20 de comentarii. Trendul este observabil, la o privire mai atenta, in aproape toate articolele site-ului.

Coincidenta sau nu, situatia din fotbal e asemanatoare cu cea din intreaga scena sociala. Lumea e prea usor deturnabila de la subiect, prea dispusa a se intoarce unul asupra celuilalt in detrimentul problemelor reale, prea avida de castiguri personale pentru a discerne cand e oportun sa le faca si cand nu. Poate ca si liderii de opinie sunt de vina. In goana catre castigurile personale, de prea multe ori se abat de la a servi oamenilor simbolica paine (intelectuala, sociala si oricum altcumva vreti s-o numiti) pentru a le oferi circul. Poate ca niciunul din noi nu ar trebui sa ofere oamenilor razboi, ci pace. Adevarata pace. Adevarul sta intotdeauna in consumator. Iar oricare dintre noi, ca spiridusi intelepti si uneori zglobii ce suntem, ar trebui sa le ofere lumina. Naturala, nu artificiala. Va invit sa nu luati aceste randuri ca pe un autopromo, ci sa comentati daca vi se par corecte sau nu.

PS: Iar daca vreti sa verificati experimentul sus-discutat, va invit sa intrati azi pe un site sportiv de mare audienta. Ieri a jucat Steaua. 44% dintre romani nu pot gresi. Si nici ceilalti 56%.

Răspunsuri