Cum arată jumătatea de Românie care stă pe net?

Consumator

Care este diferența între jumătatea de români care stă online, versus cealaltă jumătate? Este planeta WWW destinată strict celor tineri? Ce tipuri de utilizator şi ce comportament prezintă internetul românesc? 

La conferința Biz de acum 2 săptămâni, vibe-ul a fost optimist: ne aşteaptă un viitor digital, middle class, brand-aware, ba chiar suntem în plină splendoare a acestei epoci în care mediile offline vor trebui re-interpretate, re-calibrate ori ignorate cu totul.

Iar eu am reuşit să reamintesc că nu suntem încă acolo. O jumătate din Românie la nivel de 2012 încă nu fusese niciodată online, România având cea mai mică cotă de cumpărători online din Uniunea Europeană, conform Eurostat. Jumătate din țară se zbate cu prioritățile sărăciei ci nu cu ale lumii digitale, am amintit.

În condițiile în care rata de utilizatori crește cu 4% pe an, şi în care jumătate de Românie trăiește cu sub 200 euro pe lună, oare ne putem aştepta ca 80% din români să fie online, chiar și în următorii 10 ani? Va penetra internetul în rândul jumătății precare din România? Publicul din sală a avut reacții împărțite la această întrebare, unii participanți estimând că în 2018 nu vom depăşi 60% rata de folosire a internet-ului, dacă acum nu trecem de 50%.

Apoi, atunci când le-am demonstrat că grupul celor până în 24 de ani stă online în proporție mai mare şi mai mult decât cei mai în vârstă, a fost clar. Răspunsul se regăsește în întinerirea populației. Astfel, sala a decis că în 2018, cel puțin 65% din oameni vor fi pe net. Faptului că pentru cei tineri, online-ul a devenit un mediu indispensabil, se datorează şi ratei anuale de creștere cu 4%.

11

Graficul de mai sus reprezintă grupe de vârstă din eşantionul SNA Focus, în funcție de cât stau zilnic pe net. Astfel, un sfert dintre cei tineri stau peste 5 ore pe zi online.

Despre eşantionul SNA Focus trebuie spus câte ceva, pentru că am lucrat tot cu el mai departe.

Avem reprezentativitate statistică în SNA Focus? În niciun caz. Puternic subreprezentate în eşantion sunt localitățile sub 30.000 de locuitori. Astfel, dacă la nivel de țară 20% din oameni lucrează în sectorul agricol (INSSE 2012), în SNA Focus avem doar 1% lucrători agricoli. Apoi şi rata de non-răspuns este mare (27%), ea favorizând respondenți după un posibil middle-class bias.

Deci un sfert precar şi rural al României este deja, în mod aseptic şi curat, eliminat din datele cu care am pornit la drum în SNA Focus. În apărarea acestei metodologii fie spus, nici măcar nu este așa greşit să faci asta. Motivul: advertiserii nu sunt interesați de oameni care nu dețin un minim de capital cultural şi mai ales economic.

Lucrând cu datele, am mai trecut populația printr-un filtru, i-am eliminat pe cei care stau online mai rar de 3 ori pe săptămână. Într-un pas ulterior, am considerat puterea de cumpărare personală, aşa cum este măsurată în SNA focus. Am obținut grupurile de utilizatori net, pe care le-am mapat în funcție de vârstă şi puterea de cumpărare, dându-le nume emblematice.

Universul internauților non-ocazionali, care reprezintă aproximativ 35% din populația țării, poate fi înfățișat astfel, în funcție de vârstă şi venit:

22

Aşa arată “jumătatea” de Românie care stă pe net. Jumătatea care de fapt, ne interesează atunci când comunicăm, fie că o facem online sau nu.

În episodul următor, peste o săptămână, o să vă dezvălui cum se comportă aceste grupuri, atunci când stau online şi nu numai. Pe ce site-uri stau, dacă sunt consumatori şi de TV şi cum reacționează la reclama online. Ne vedem online, pe Fishington Post!

Răspunsuri