Smark KnowHow – Sociologia în Brands & Communities

Consumator

În a doua ediție a evenimentelor Smark KnowHow ne-am uitat la branduri și comunități din diferite perspective.

Cum stau datele la baza oricărei acțiuni de marketing și comunicare reușite am aflat de la Alin Teodorescu, director general la IMAS și de la Manuela Dănilă, Client Service&New Business Development Manager, Insights360pe care vi le voi împărtăși în rândurile de mai jos.

Alin Teodorescu

Evenimentul a fost deschis de Alin Teodorescu. El a introdus conceptele de: comunitate, grup și club, pentru a sublinia cum aceste entități funcționează diferit în online versus offline. Astfel, comunitatea din viața reală necesită un comportament activ, participativ, interese și scopuri comune cu ceilalți membri, pe când în e-comunitate tot ce îți trebuie este accesul la internet.

În viata reală distingem grupuri primare (număr mic de membri în care relațiile sunt directe și pe termen lung), secundare (care au un scop practic precis), formale sau informale, de aparteneță (cele din care facem parte) sau de referință (cele către  care aspirăm sau ai căror membri îi admirăm). În viața virtuală, condiția de apartenență la un grup este dată de interesul manifestat pentru grup pe o perioadă de timp dată. Aceasta poate varia de la câteva ore până la ani de zile. În plus, în viața reală accesul într-un anume club este dictat de status care este greu de disimulat, însă în lumea virtuală acesta cunoaște mai puține bariere.

Astfel, atunci când facem o cercetare online sau care are o componentă și de online, trebuie să ținem cont că elementele vieții reale nu au această corespondență nuanțată în online. Sfatul lui Alin Teodorescu a fost acela că orice eșantionare făcută online trebuie testată și în alte medii, pentru a fi reprezentativă la nivel de populație.

Manuela Danaila

Manuela Dănilă a prezentat rezultate din studiul Insights 360 care a tratat modul în care se raportează românii la comunitate și în ce măsură și-ar dori ca lucrurile să se schimbe în țară. În cercetare au urmărit: comportamentul public, modul în care se raportează la casă și familie, mândria locală (cum își privesc orașul din care fac parte) și resursele personale.

Respondenții cu vârste cuprinse între 16-45 de ani au avut atitudini foarte diferite față de modul în care se raportează la comunitate.  Cei între 16-18 ani pun accentul pe interacțiune. Pentru ei s-a dovedit a fi mai important procesul prin care trec mai degrabă decât rezultatul. Cei aflați între 19-24 de ani mizează pe dobândirea de experiență, vor să facă parte din acțiunea în sine pentru a construi pe cunoștiințele dobândite. Cei de peste 25-34 ani sunt orientați către îmbunătățirea standardelor de viață, deci, spre rezultatele implicării lor. Principalul element prin care cei între 35-45 ani definesc comunitatea este proximitatea, spre deosebire de cei tineri pentru care importante sunt relațiile ce pot fi legate pentru atingerea unui scop. Atunci când vine vorba de implicarea celor de 35-45 de ani, aceștia pun accent pe ajutorul și suportul pe care-l pot oferi. Pentru ei este foarte importantă invitația la acțiunile comunității.

Brands and communities a fost al doilea eveniment al acestui an din seria Smark Know How. Aici puteți afla despre conferințele și workshop-urile viitoare.

Răspunsuri

  • Loredana

    Despre grupuri si de cate feluri sunt am invatat in anul 2 de facultate!!!! Si nu cred ca e cazul sa se faca evenimente in care sa se vorbeasca despre asta! Peee buuune! Mai ales ca genul ala de evenimente sunt pentru oameni care presupunem ca stiu despre ce e vorba. Mi se pare tare trist! Sociologia…mama ei de sociologie, sunt atatea studii de caz care se pot face…
    OOOFFFF