Mesajele sociale fac apel la emotii – exista o reteta pentru o astfel de abordare?

Comunicare

Acum o saptamana mi-a atras atentia un banner mare pe fatada unui bloc, spunea asa: “Cand voi fi mare o sa ma fac cersetoare”.

De campanie nu stiam, asa ca urma implicit si prima mea reactie involuntara la mesajul pe care tocmai il citisem. Am spus din start un “nu-mi place” sec fara sa fi digerat cu adevarat mesajul, dar apoi mi-am luat un scurt ragaz sa inteleg exact ce mi se transmitea – era suficient de clar.

M-am intrebat apoi de ce am spus atat de repede acel “nu-mi place” in prima faza si la ce anume m-am referit mai exact atunci cand am zis “nu-mi place”. Nu era vorba de campania in sine (din moment ce nici nu o stiam), era vorba de realitatea pe care o prezenta. Asta inseamna ca mesajul
m-a dus acolo unde trebuia – sa puna automat in miscare niste emotii si trairi. Aici vine intrebarea: in ce masura trebuie, mai bine spus, in ce masura este indicat ca o campanie sociala sa faca apel la emotie, cat de departe sa mearga ea cu mesajele puternice? Un lucru este clar, oamenii „se misca din loc” doar la astfel de mesaje puternice, ceea ce inseamna ca trebuie abordati dur si foarte direct atunci cand subiectul este unul serios si…trist. A prezenta situatii mai putin placute intr-un mod direct poate fi riscant, insa cele mai multe campanii sociale sunt construite in acest fel, o data pentru ca este nevoie sa prezinte problema respectiva cat mai aproape de realitate si in acelasi timp pentru ca a atrage atentia publicului asupra unui fapt neplacut pana la a-l mobiliza sa ia atitudine nu se realizeaza usor.

Scopul in acest moment nu este sa comentez cat de “buna” sau mai putin “buna” este campania cu bannerul de mai sus – „Profesionisti romi”, ci sa arat cum un mesaj social care starneste prime reactii negative conduce, in fapt, la atingerea obiectivului/-elor cu care a fost transmis. Astfel, trag propriile concluzii in aceasta directie: o campanie sociala are nevoie sa declanseze inclusiv reactii negative pentru a avea un impact substantial si o abordare directa, chiar daca usor „deranjanta” pentru public, se poate dovedi cea mai eficienta din punct de vedere al rezultatelor obtinute la evaluare.

Am ales drept exemplu pentru acest tip de abordare „dura” o serie de spoturi din afara, diferite din punct de vedere al problemei pe care o prezinta si diferite in ceea ce priveste modul de abordare a subiectului, insa toate fac apel intr-un mod substantial la emotie.

Children see, children do

Texting while driving

Anti Bullying Ad

Drugs

Don’t die for a diet

Răspunsuri

  • http://twitter.com/GStanculescu Gabriela Stanculescu

    Sunt intrutotul de acord cu tine, si mie mi-a provocat aceeasi reactie. Ma intreb insa daca nu cumva efectul e trecator sau, chiar daca cineva isi doreste din suflet sa faca ceva pentru copiii romi, cred ca se va intreba: OK, eu acum ce fac? Si va intra pe site si va fi, la fel ca mine, confuz, pentru ca, desi mesajul te indeamna, prin socul provocat, la actiune, se pare ca tot ce poti face este sa iei parte la o dezbatere. Cred ca problema nu se pune la nivelul executiei partii publicitare a unei campanii sociale, ci daca cei care au initiat-o sunt pregatiti pentru etapa urmatoare: agregarea atitudinilor individuale intr-o linie de actiune colectiva. Indeplinirea acesteia din urma este, zic eu, dovada ca o campanie sociala a avut efect/ si-a indeplinit obiectivele. 

  • http://www.facebook.com/supervladi Vladi Paunescu

    Cred ca orice campanie anti-discriminare-tigani pe care am vazut-o porneste gresit inca de la strategie. Inclusiv asta, creatia n-o comentez acum.
    Problema e (mai ales intr-un subiect atat de controversat cum e asta) ca nu poti sa ai o campanie anti-discriminare atat timp cat tu inciti chiar la discriminare. Discriminarea pozitiva e si ea o discriminare, care ii face pe restul de oameni sa se simta frustrati ca altii au mai multe privilegii decat ei. Etnia asta e discriminata negativ tocmai pentru ca e discriminata pozitiv.

    O abordare potrivita, dupa mine, ar fi asta: “suntem si noi exact ca si voi, nu cerem drepturi in plus; nu vrem locuri speciale la facultati, nu vrem locuri speciale in institutii, nu vrem ca lumea sa fie bombardata la TV cu cultura noastra; tratati-ne normal, nu preferential”.

    Or, din punctul meu de vedere, insusi termenul “rrom” e total gresit si chiar ipocrit, de vreme ce tiganii isi spun intre ei “tigane” – niciodata “rromule”.

    • d.dobrin

      hai ma vladi. sper ca nu te referi la strategia agentiei pentru ca nu stii brieful. Pentru detalii ma gasesti pe facebook. 

      • http://www.facebook.com/supervladi Vladi Paunescu

        Nu, nu ma refer la asta. :) E doar o impresie generala, de-a mea, care nu se refera neaparat la ce gandeste agentia.

  • Cristiana

    Total de acord, nu trebuie sa ramana totul doar la nivelul de transmis un mesaj, ci sa se si actioneze propriu-zis. Vad ca in cazul “Profesionisti romi” exista deja un plan de actiune. Insa obiectivul principal ramane schimbarea de perceptie in ceea ce priveste capacitatea copiilor romi sa realizeze ceva in viata, sa se formeze ca oameni ce fac parte dintr-o societate (evolutie sociala si profesionala pentru ei).

    http://www.profesionistiromi.ro/despre/

    In ceea ce priveste impactul campaniei, pe mine acest banner m-a determinat sa dau un search mai aprofundat pe net. Ce-i drept, astfel de campanii ce isi propun eliminarea unor stereotipuri legate de romi s-au tot facut, sper ca aceasta sa aiba cu adevarat rezultate vizibile. Vedem cum evolueaza.

  • http://www.liviu.biz/ Liviu

    Asta e scopul final, sa nasca emotii, reactii (pozitive sau negative). Atunci mesajul a tintit unde trebuie. Pentru ca suntem atat de grabiti si de stresati nu analizam cum trebuie anumite mesaje si decidem ce ne vine din prima in minte.

    Un alt motiv in plus pentru reusita comunicarii: faptul ca te-a agatat cu ceva si te-a facut sa o judeci ;)

    • Cristiana

      Despre asta si era articolul in fond, despre emotiile la care trebuie sa faca apel campaniile sociale si despre nevoia unei abordari dure pentru a ajunge la public, cu riscul de a declansa prime reactii negative. Discutiile noastre au deviat catre tema “rasismului” fata de romi la noi in tara…
      Oricum, sustin ideea cum ca pentru astfel de subiecte sociale abordarea trebuie sa fie una directa si de impact, trebuie sa te agate, cum spunea Liviu mai devreme.

  • Calin

    Am vazut si eu reclamele si am vazut ca peste cuvintele “cersetoare” sau “hot” cum e in alt ad, e pus cuvantul doctor, in asa fel incat se vede ce scria initial. Inteleg care e intentia si ce incearca sa transmita respectivele reclame. Dar privind ironic aceste ad-uri si stiind cum se misca rotitele in sistemul nostru medical … m-am amuzat la interpretarea urmatoare: “cand voi fi mare, o sa ma fac hot … adica doctor”, sau “cersetoare, dar de fapt i se zice doctor”.